Analiza Politicianului: Mihai Fifor

Se plâng unii că e greu să alegi între cei doi candidaţi rămaşi în turul doi. Că mai bine nu ies la vot sau anulează votul. Pot să înţeleg supărarea şi frustrarea. Mai ales a celor care, ca şi mine, au susţinut altă variantă şi care, poate, simt că alegerea de acum nu le aduce nicio bucurie. Adevărul este, însă, că de data asta nu mai e vorba despre confortul nostru ideologic. Nu mai e despre preferinţe personale sau rănile trecutului. Nu e nici măcar despre partide şi bătălii politice. De data asta este doar despre România. Despre ce fel de ţară vrem să lăsăm copiilor noştri

Nu puţine. Le-am făcut pentru stabilitatea ţării, pentru ca România să iasă din criză şi să meargă înainte. Şi, da, am guvernat bine, cu rezultate - unele istorice, dacă e să mă refer numai la infrastructura rutieră sau la intrarea în Schengen. Dar de data asta e altceva. Miza e incomparabil mai mare. Nu mai vorbim doar despre guvernare sau echilibru politic. Vorbim despre viitorul copiilor noştri. Despre dreptul lor de a creşte într-o Românie prosperă, liberă, democrată, europeană. Sau riscul de a ne trezi din nou sub semnul fricii, al abuzului, al sărăciei şi al unui discurs toxic, rupt de realitate, al unor demagogi fără niciun scrupul

Să votăm pentru o Românie demnă, respectată, membră cu drepturi depline în Uniunea Europeană şi NATO. O Românie care îşi face vocea auzită nu prin zgomot şi agresivitate, ci prin argumente, respect şi loialitate faţă de valorile occidentale. La finalul zilei de duminică, fiecare dintre noi trebuie să se poată uita în oglindă şi să ştie că a făcut ceea ce era corect. Că a ales cu mintea limpede şi cu inima curată

"spălatul pe mâini" este, poate, cea mai toxică şi mai laşă opţiune pe care o poate adopta clasa politică

Eu încă mai sper că nu vom fi atât de imaturi politic încât să lăsăm la voia întâmplării ce se va întâmpla duminică, pe 18 mai

de data aceasta, este nevoie de asumare şi de poziţii ferme, de voci clare, fără echivoc şi de lideri care să-şi asume rolul şi să transmită un mesaj limpede celor care încă mai cred în noi: pericolul este real!

După 35 de ani, România riscă să se abată de la drumul său firesc, să alunece înapoi spre est, spre autocratie, spre dictatura imposturii, spre un model de societate în care non-valoarea devine regulă, iar meritul este călcat în picioare

oamenii trebuie să înţeleagă că din 19 mai poate fi prea târziu iar România nu trebuie predată celor împotriva cărora am ieşit în stradă în 1989

Acum depinde de fiecare dintre noi, oamenii politici: ne ascundem cu laşitate sau ieşim în faţa celor ne-au acordat încrederea şi şi-au pus speranţa în noi şi luptăm, cu demnitate şi responsabilitate, pentru această ţară?

Acum nu mai e vorba despre calcule electorale. Acum nu mai e vorba despre politicianism de conjunctură. Acum e vorba despre PATRIOTISM. Despre iubirea de ţară mult clamată şi prea puţin exersată. Pentru că e acum, ori niciodată!

De data aceasta este nevoie de asumare. De poziţii ferme. De voci clare, fără echivoc. De lideri care să-şi asume rolul şi să transmită un mesaj limpede celor care încă mai cred în noi: pericolul este real! După 35 de ani, România riscă să se abată de la drumul său firesc, să alunece înapoi spre est, spre autocratie, spre dictatura imposturii, spre un model de societate în care non-valoarea devine regulă, iar meritul este călcat în picioare

Nu mai este loc pentru strategii de culise. Nu mai este timp pentru ambiguităţi. Suntem în cel mai complicat moment al istoriei noastre post-decembriste. (…) România nu trebuie predată celor împotriva cărora am ieşit în stradă în 1989. România nu trebuie întoarsă din drumul ei european şi transatlantic. Nu ne putem permite o reîntoarcere în negura istoriei – în anii bolşevismului, ai epurărilor politice, ai fricii şi ai luminii care venea, obligatoriu, de la răsărit