UPDATE - Presa internaţională consemnează primele rezultate configurate ale votului parlamentar din România, dar subliniază avansul extremei drepte şi perspectiva de a avea un preşedinte ultranaţionalist şi prorus

Partidele pro-UE din România par să fi reținut extrema dreaptă la votul parlamentar de duminică, potrivit rezultatelor timpurii. Prezența puternică a extremei drepte este semnificativă înaintea votului prezidențial din 8 decembrie. Forța votului radical sugerează că un candidat ultranaționalist și pro-rus ar putea câștiga președinția săptămâna viitoare. Susținerea AUR de puțin sub 20 la sută pentru extrema dreaptă, sondajele și rezultatele timpurii au arătat că încă 10-12 la sută au fost la două partide mai mici de extremă dreapta. Deci, mult va depinde de cine susțin alegătorii PSD și PNL duminica viitoare. Lasconi a fost rezervată până când rezultatele complete au fost cunoscute și și-a limitat comentariile electorale la avertizare că Georgescu ar putea readuce România sub influența rusă. Sondajul de ieșire arată forțele de extremă dreapta la 30%, comparativ cu mai puțin de 10% la alegerile precedente din 2020. Dacă vor fi confirmate, acestea anunță un parlament fragmentat și negocieri dificile pentru formarea unui guvern. Alegerile au loc la o săptămână după primul tur al alegerilor prezidențiale din România. România nu a înregistrat niciodată o asemenea direcție de la căderea comunismului în 1989. Furia multora dintre cei 19 milioane de locuitori ai săi fierbe în fața dificultăților economice și a războiului de cealaltă parte a graniței. Alegerile parlamentare s-au desfășurat într-o atmosferă febrilă după decizia Curții Supreme de a renumăra buletinele de vot din primul tur al alegerilor prezidențiale, pe fondul suspiciunilor privind integritatea alegerilor. Votul este al doilea dintre cele trei alegeri consecutive atât pentru un nou parlament, cât și pentru un nou președinte. Călin Georgescu a ieşit dintr-o relativă obscuritate pentru a deveni lider în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie. Victoria sa surprinzătoare a adus sprijin partidelor ultranaționaliste, de extremă dreapta, unele cu simpatii clare pro-ruse, despre care analiștii spun că ar putea submina sprijinul României pentru Ucraina. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu ocupase locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale. PSD se va întruni luni pentru a decide condițiile în care va negocia o majoritate de guvernare. Pe locul doi se află Alianța de extremă dreapta pentru Unitatea Românilor, în timp ce alți populiști și extremiști au trecut pragul pentru intrarea în parlament. Social-democrații și național-liberalii au fost acuzați de inflația ridicată, o economie stagnată și corupție. Candidatul independent Georgescu, independent, a câștigat primul tur al votului prezidențial într-o victorie șocantă. Victoria sa a stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea României în UE și NATO, într-un moment în care NATO extinde baza militară aeriană Mihail Kogălniceanu. Liderul social-democrat s-ar putea agăța de decizia de luni a Curții Constituționale de a rămâne în viață. Dar a anunțat deja că, dacă renumărarea îl plasează pe locul doi, va ceda locul din turul doi la următorul candidat, probabil Lasconi.