Cum au votat românii în cei 35 de ani de democrație. De la "Duminica Orbului" la prezidențialele care n-au mai fost

Ziare.com oferă o prezentare și o analiză a alegerilor din România postdecembristă, de la referendumuri la alegeri prezidențiale și parlamentare. Primele alegeri parlamentare din istoria postcomunistă a României au avut loc la 20 mai 1990, în baza unui decret al Comitetului Provizoriu al Uniunii Naţionale. Referendumul din 1991 - Prima Constituție postdecembristă - a fost și primul referendum din 1989. În 1992, alegerile parlamentare au avut loc într-un context de polarizare politică și socială între FDSN și celelalte partide, care au susținut reforme mai rapide și orientarea către euro-atlanticism. La primul tur al alegerilor locale, prezența a fost de 65%, dar a scăzut la 50% în turul doi. Opoziţia PDSR a reuşit să se consolideze în teritoriu. Alegerile parlamentare din 1996 au avut loc pe 3 noiembrie și au reprezentat un punct de cotitură în istoria politică a României, fiind pentru prima dată când puterea a fost schimbată prin vot. Scorul final a fost de 54,4% pentru Emil Constantinescu, 45,59% pentru Ion Iliescu. Moartea lui Corneliu Coposu, președintele PN, a creat un fenomen de masă care, spun analiștii, ar fi provocat un vot anti-Iliescu. Anul 2000 a adus un nou tur de alegeri prezidențiale, același Ion Iliescu candidând pentru un nou mandat în numele partidului său. În turul doi a fost ales Sorin Oprescu (independent, susținut de PDSR). Alegerile prezidențiale din 2000 urmau să fie ultimele câștigate de social-democrați. Au urmat câțiva ani tulburi și instabili în Parlamentul României. Alegerile legislative din 2004 au avut loc pe 28 noiembrie, iar prezența la vot a fost de 58%. Principalele forțe care au concurat la alegeri au fost alianța PSD-PC și alianța D.A (Justice and Truth). Traian Bsescu si Adrian Nstase au fost principalii favoriti la alegerile prezidentiale. Războiul dintre cele două palate este probabil cel mai important aspect al guvernului DA. România a trimis 35 de europarlamentari la Bruxelles la alegerile pentru Parlamentul European din 2007. Prezența la vot a fost cea mai scăzută dintre toate tururile de scrutin de până atunci, de doar 29,46%, iar prezența la vot a fost scăzută. În 2008, PSD și PDL au câștigat fiecare jumătate din țară, în timp ce PNL a luat 18% la Senat și 32% la Camera Deputaților. România a avut 33 de reprezentanți în legislatura 2009–2014, cu 2 mai puțini decât acum 2 ani. Prezența la vot a fost chiar mai mică decât în ​​2007, doar 27,67% dintre alegători s-au prezentat la vot. Președintele Traian Bsescu a chemat populația la un referendum în noiembrie 2009 pentru a trece la un parlament unicameral și a reduce numărul de parlamentari. Referendumul pentru demiterea președintelui a fost invalidat din lipsă de cvorum în Parlament. Traian Bsescu a fost acuzat ca "incita la lipsa de respect fata de deciziile Curtii Constitutionale" Seara alegerilor a fost si amuzanta si tragica pentru Mircea Geoan, care s-a bucurat de victoria sa. Președintele Bsescu a părăsit scena, Ion Iliescu a făcut și el un pas înapoi față de marea politică. PSD și PNL au format o mare alianță formată din PSD, PNL. Alegerile prezidențiale din 2014 au marcat cel mai mare succes al PSD din anul 2000. Referendumul pentru redefinirea familiei în Constituția României a avut loc în 6 și 7 octombrie 2018. 48,43% dintre alegători s-au prezentat la vot, cea mai scăzută participare la alegerile locale din istoria postdecembristă. Votul s-a desfășurat într-un singur tur pentru funcția de primar, care a favorizat candidații din marile partide sau cei cu o bază solidă de susținători, iar interesul oamenilor pentru vot a fost și mai mic. A doua victorie a lui Klaus Iohannis în 2019, împotriva Vioricăi Dncil, era previzibilă, având în vedere că adversarul președintelui în exercițiu era prost pregătit și fără prea multă influență în formația sa. USR-PLUS, format din asociația lui Dan Barna și formația lui Dacian Ciolo, a intrat în Parlamentul European cu 8 locuri. PNL a obținut până acum cele mai multe mandate de președinți ai Consiliului Județean, 17 din 41 și mai multe primării importante din țară. La alegerile locale din 9 iunie, PSD s-a consolidat în teritoriu, iar PNL a pierdut mai multe Consilii Județene importante, dar și primari. AUR, în ciuda ascensiunii, a luat mai mulți primari mici în țară, iar USR a pierdut sectoarele Capitalei și Primăriei Braov. La București, gafele PSD-PNL cu privire la cocandidatul Ctlin Crstoiu au fost ulterior retrase, pentru ca partidele să își poată candida proprii la alegeri, au facilitat victoria triumfătoare a lui Nicuor Dan.